Recomandarea dnei prof. Vasilica Pavel
Poezia-exerciţiu de moralitate
Arta de a trăi este sigur influenţată de primul nostru univers, locul natal. Oamenii de la Porţile Deltei ştiu să privească şi să viseze.Dunărea le arată trecerea inexorabilă a vieţii,Delta naşte miracole în fiecare clipă,îmbătrânitele coline luptă pietros cu vântul,soarele,viscolul…Artiştii tulceni reprezintă un grup plin de har,modestie şi dăruire.Un exemplu este doamna Elena Netcu-poetă,romancieră,profesoară cu vocaţie.
Am primit în dar un exemplar al volumului CAVALERUL CUVINTELOR.Îi mulţumesc.Nici acum nu mă recunoaşte, dar mi l-a dăruit.Contextul a fost creat de o întâlnire la o jurizare.Ajunsă acasă,am citit din poeziile dumneaei şi am ales titlul articolului meu.
De ce vorbesc despre moralitatea poetului ? Pentru că încearcă mereu să aducă lumină, chiar din propriul său jar.
Sufletul frumos al poetului este trecut prin catharsis.Poetul suferă, plânge când scrie.Cititorul zâmbeşte de dragul înţelesurilor şi al cuvintelor.
Doamna Elena Netcu nu-şi ascunde chinurile,nici mândria de a fi poetă.Merge cu tălpile goale pe jar,o ard ideile,nu o lasă pârjolul tumultului său.
Caută.Nu înţelesuri-le ştie deja-şi e uneori tristă că mai are puţin până la adevăr,caută motivul învolburării.Uneori mioritică,îşi doreşte o totală comuniune cu natura.Simte că va deveni demiurg al cuvintelor(Pot să-mi arunc gândurile-n voie/să încolţească/Pot chiar să le picur încet,fără grabă,/cu rouă/Şi apoi să le scald în albia luminii-DEPARTELE TĂU DE MINE).
Poeziile m-au inspirat şi am început să gândesc mai frumos, am găsit în această carte o amforă a metaforelor - uneori telurică, uneori închisă într-o cutie a Pandorei… Ovidius ştia el ceva….
Din această eternă criză existenţială, poeta, îşi alege un mânz alb cu care să plutescă deasupra tuturor.
Recomand această carte tuturor celor care nu se satură de frumos, celor care văd idei.
…Arunc năvodul meu de vise
Aşteptând prada
Cu aripi întinse…
(VÂNĂTOR FĂRĂ DE HOTAR)
Prof. Vasilica Pavel
Recomandarea d-nei prof. Gherasim Argentina
CARTEA ŞOAPTELOR, DE VARUJAN VOSGANIAN
I Grea sarcină de a-mi exprima părerea, după ce pe a patra copertă apar nume de referinţă pentru critica literară actuală. Mă voi raporta totuşi, în finalul recenziei mele, la Eugen Negrici
II. Semnificaţia titlului: are doi termeni 1. carte= poveste, legendă, ceea ce nu se uită; 2.= discreţie, durere, taină, teamă.
III. Mottoul m-a mai lămurit: conţinutul=cult al străbunilor; scriitorul=o voce a acelora care, din lumea de dincolo, îi ghidează drumul.
IV. Nu e o carte ce poate fi citită în diagonală, pentru că, din primele rânduri, te captivează, te invită la o lectură interactivă
N.B! p7; 31, 36, 222; 310, 311
V. Ca tehnică narativă, e o povestire în povestire, cu preludiu şi interludiu, care reface, la modul mândru/demn şi discret, prin paşi succesivi , arborele genealogic al naratorului martor/ evocator/ personaj. Se ajunge astfel la o frescă în basorelief, căci , într-o logică specifică doar gândirii creatoare, cunoaştem lumi de mult apuse: Mesopotamia cu Eufratul, deportarea armenilor şi trecerea lor prin cele şapte cercuri, dominaţia sovietică, neomodernista perioadă „şaizecistă”, colaboraţioniştii şi prigoana intelectualilor, cartierul periferic şi oarecum idilic al Focşanului, imaginea aproape iconografică a stră-stră-străbunicilor, dar mai ales, ca un motiv central, chipul emblematic al bunicilor .
VI. Momentele de confesiune sunt rare , însă atât de intense încât devin adevărate profesiuni de credinţă: „ Cartea şoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conştiinţă”
N.B! „ Condeiul umblă prea repede, dar, uneori, se hotărăşte să mai zăbovească în aşteptarea mea şi a cititorului, iar atunci detaliază mai mult, poate, decât e necesar .Fiecare cuvânt în plus lămureşte, dar, tocmai, de aceea, împuţinează”.
VII. Opera abundă în motive: mirosul, focul, căluţul de lemn, copacul educaţia/instrucţia , învinşi şi învingători pag. 490
VIII. Stilistic, fraza curge firesc. Nimic forţat, căutat, totul de o liminară şi convingătoare sinceritate. Efuziunile lirice, pasajele patetice sunt evitate sau , înclin să cred, că nici n-au intrat în vizorul autorului.
N.B! pag. 332+ 362, drumul iniţierii pentru moarte, indiferent de vârstă, vezi ultimul cerc, al copiilor.: supravieţuitorii pe timp frumos, urât,…
IX. Dl. V.V. a demonstrat şi prin această carte faptul că exerciţiul minţii l-a pregătit pentru problemele vieţii şi că aşa şi-a dobândit statutul de „făuritor de creaţii noi”
X . Mesajul Dincolo de cuvinte, am înţeles că important este să trăieşti demn, să mergi „pe valuri, în picioare”, să nu-ţi renegi neamul, ci să-l cinsteşti ( „Străbunicul meu a fost un om cu carte. Făcuse şcoală la Constantinopol , la Robert College
Pag. 331
XI. Acest poet - matematician al zilelor noastre a găsit, asemenea lui Ion Barbu, acel punct în care poezia s-a întâlnit cu matematica, în sensul creării unei opere străbătute de fiorul liric specific doar celui care ştie să potrivească „ slova de foc „ şi „slova făurită”.
XII. Negrici/ Gherasim : descifrarea semnificaţiilor atât de profunde şi de omeneşti o găsim la pagina 505
XIII. Farmecul povestirii : „ În orice poveste este un adevăr şi în orice adevăr o poveste”.
Şi altceva: romancierul întinde o capcană cititorului: îi creează o situaţie dificilă, îl determină să-i găsească o soluţie şi, când lectorul este aproape de ieşirea din labirint, el , Creatorul, îi dă soluţia optimă.
XIV. Romanul este şi o cinstire a înaintaşilor în ale scrierii artistice, fiindcă simţim ecouri din Vasile Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Sadoveanu, Nichita Stănescu, fără a se confunda cu aceştiaSi cum cred ca e firesc, voi deschide eu drumul! Indemn asadar la indrazneala si curaj de a parasi bariere de orice fel, lasati-va furati si purtati pe arilpile construite de Aldous Huxley in Minunata lume noua
Minunata lume noua. O lume in care poate vor trai copii nostri. O lume din care poate a fost inspirat "Gattaca". O lume minunata.
O lume in care copiii se nasc in laboratoare, programati pentru o anumita munca. O lume in care oamenii sunt separati pe clase de inteligenta, de la Alfa Plus- geniile, la Epsilon Minus sau Gamma Minus care sunt nascuti pentru a trai in anumite conditii de munca.Oameni care nu imbatranesc niciodata fizic, si care ...uneori...dispar.
Modul lor de a invata este unul foarte simplu: asculta de mii de ori in timpul somnului informatiile necesare, si se trezesc ca "stiu de undeva" sa faca diferite munci sau au diferite informatii. Dar nu pot face conexiuni.
Utopie este cuvantul de baza, iar motto-ul acestei lumi utopice este "Comunitate, Identitate, Stabilitate".
Stabilitatea exista pentru ca totul este programat. Identitatea lipseste cu desavarsire, dar este mimata pentru fiecare individ prin dozele zilnice de sama ( halucinogen ) distribuie in masa. Comunitatea asigurata in momentele unice in care oamenii isi administreaza sama in grup...
Si in aceasta lume, exista rezervatii. Adica locuri in care oamenii citesc carti ( oare ce sunt alea) si cred in Dumnezeu. Si in rezervatii...exista oameni...care intra in contact cu cei din minunata lume noua...Care ii vad ca pe niste ciudati...Si care fac din viata lor subiect de TV, fara sa inteleaga ca sunt cu adevarat liberi...
E o carte cu totul speciala, din aceeasi categorie cu "1984" a lui Orwell, numai ca mult mai dura . Cititi-le pe amandoua, pentru a putea face o comparatie. Si formati-va o parere proprie.
